Duminica, 17 Decembrie 2017
Categorii:

Codrul de maniere urbane: Europo ce ne dai, că stăm şi de 1 mai!

Ia fii atentă aici americăneaso, cum se face trebile astea în Românica. Şi învaţă fă să trăieşti, că nu eşti tu roaba, ci cetăţeanul...

  O femeie din statul american Georgia s-a trezit la sfârşitul lunii trecute cu o factură la curent electric de ...125 380 445 de dolari! Nici mai mult nici mai puţin! După şocul de rigoare, americanca şi-a dat seama că pentru atâta bănet ar fi trebuit să consume cât tot oraşul Atlanta la un loc, aşa că a sunat la “Renelul” lor, pentru a cere explicaţii, normal. De la celălalt capăt al firului i-a răspuns o altă doamnă, care, la aflarea sumei a izbucnit pur şi simplu în râs, neputându-se opri preţ de aproape un minut, conform înregistrării audio dată publicităţii de televiziunile americane. Şi cum râsul e contagios, pe la jumătatea minutului a urmat-o şi cetăţeanca cu problema... Redevenind serioase, femeile au lămurit situaţia în următorul minut la genul “stimată doamnă, nu vă faceţi niciun fel de griji, categoric este o greşeală de sistem, pentru care ne cerem scuze! Sper că vă simţiţi bine şi efectele şocului nu au v-au afectat sănătatea şi buna dispoziţie. O zi bună şi vă rugăm încă odată să ne scuzaţi şi să nu vă faceţi griji!”... Şi aşa s-a rezolvat daravela: în stil american, cu respect pentru cetăţean, dar şi pentru funcţionarul companiei de electricitate, prompt şi înţelegând fiecare că greşeala e omenească. Totul în maxim 2 minute. 
            Cââât? 2 minute???? Aoleuuu, ce sunt ăştia dom’le, extratereştrii? Păi în ritmul ăsta, cucoana de la “relaţii publice” a “Renelului” american rezolvă clar vreo 200 de reclamaţii pe zi! Cââtă muncă! Fraiera! Ia fii atentă aici, madam, cum se face trebile astea în Românica. Şi învaţă făăă să trăieşti, că nu eşti tu roaba, ci cetăţeanu’!

Aşadar, filmuleţul, vă rog! 
  România. Secolul XXI, în vremea guvernării Boc IV, ora 14:22... Înnegrită de nervi pentru că boii de la “Electrica” i-au trimis la plată o factură de 125 de milioane de lei vechi, madam Ionescu, cu domiţiliul în Bucureşti şi pat rezervat la Spitalul de Urgenţă Floreasca, sună la compania de electricitate pentru a sesiza problema: “ţrrr! Trrrr-rrrr”! 5 minute. “Ding ding! Ţirrrrr”. Alte 5 minute... În sfârşit, se răspundeee! Aaaa. Ba nu! Dezolare! E un robot:  “...pentru detalii despre factură, formaţi 1, ...pentru deranjamente, formaţi 2, ...pentru reclamaţii, formaţi 3, ...pentru a fi direcţionaţi către un operator, formaţi 4” pentru..., pentru..., pentru... Tot aşa, timp de 2 minute de polologhie înregistrată. Într-un final, meliţa electronică tace şi apucă şi madam Ionescu să apese tasta 4... Uffff, iaaar robot!!! “Vă informăm că termenul de plată a facturii dvs a expirat! Vă rugăm, faceţi plata, la unul din operatorii noştri autorizaţi...”. Şi urmează, normal, o luuungă listă de modalităţi de plată şi operatori de încasare, başca oleacă de publicitate despre ofertele curente ale companiei, care îi mănâncă  Ioneascăi alte 3 minute din viaţă. Într-un final, robotul îşi aminteşte dracului pentru ce a fost deranjat, aşa că încheie: “pentru a fi preluat de un operator, vă rugăm aşteptaţi!”. Şi aşteaaaptă madam Ionescu a noastră, plină de spume. 5 minute... Muzică de Bach.. E bine. Glanda se linişteşte sub vraja muzicii clasice. “Ne cerem scuze, toţi  operatorii sunt ocupaţi. Vă rugăm aşteptaţi”. Nu mai e bineee! Şi madam Ionescu simte deja cum glanda i-o ia iar la vale. Dar până aici, măcar e cu “vă rugăm”, “vă cerem scuze”, deci nu e încă momentul pentru scena cu extraveralul! În fine, după ficş un sfert de oră de socializare cu   Bach, de la celălalt capăt răspunde o operatoare:

-Bună ziua, cu ce vă putem ajuta?
-Bună ziua doamnă. Uff, greu vă mai prinde omu’ dom’le...
-Lăsaţi asta, spuneţi cu ce vă putem ajuta, că nu am toată ziua la dispoziţie,
i-o taie operatoarea, brusc acrită...
-Păi, ce să zic, mi-aţi trimis o factură de curent cu suma greşită. Ha ha ha! Scrie că am de plată 125 de milioane de lei de vechi. Eu sunt pensionară maică şi am un amărât de televizor şi un bec în hol. La ce consum am eu, nici în 20 de ani nu ajung la suma asta.
-Mda.. Şi ce e de râs?? Numele şi prenumele, vă rog!
-Ionescu.
-Şi prenumeleee!
-Aaa. Rodica.
-Seria de pe factură, seria contractului cu “Electrica”, CNP-ul dvs, adresa de domiciliu, adresa unde vă vine factura, adresa unde se consumă şi seria după chitanţa de plată a ultimei facturi achitate, vă rog.
(
Robotul vorbea mai rar..)
-A??
-Ce a? Nu aţi auzit. Trebuie să vă repet?
-Ba am auzit, maică. Dar  la ce pomelnic mi-aţi făcut, nu le-am reţinut pe toate. Şi nici nu am  toate hârtiile astea la îndemână acum.
-Păi atunci, reveniţi când le aveţi . La reve...
-Staaaai! Nu închide maică, că la ce greu vă prinde omu’, nu vreau să o iau de la capăt!
-Vorbiţi politicos, da? Că  nu sunt mama dvs...
-Mă scuzaţi... Deci haideţi să vă dau datele astea...
Şi se chinuie madam Ionescu alte 5 minute să-i satisfacă operatoarei cerinţele de informare comunicate...
-Aaa! Păi contractul nu e pe numele dvs! Ţipă operatoarea, triumfătoare.
-Păi nu. E pe al soţului!
-Atunci să sune soţul, da?
-Nu poate. E mort, Dumnezeu să-l ierte..
-Mort, viu, nu are importanţă. Dacă contractul e pe numele lui, nu vă putem prelua sesizarea. Factura e factură. O achitaţi şi mergeţi apoi în audienţă la director să lămuriţi problema. La revede...
-Staaaai măi doamnă! Nu închide, că înnebunesc! Păi eu sunt aia de plătesc! Şi proprietara casei. Cum să nu îmi pu-teţi lua sesizarea? Păi şi eu ce fac?
-Mda... Aşteptaţi în telefon.
(2 minute.. 7 minute.. Inima tic-tac, glanda galop, galoop. Factura de telefon şi ea galop)..
Operatoarea revine!!!
-Bine.. Daţi-mi CNP-ul soţului.
I-l dă....
-Numărul şi data certificatului de deces...
I le dă...
-Mda.. (Mârâitul de nemulţumire revine şi el). Şi ce sumă spuneaţi că v-a venit de plată?
-125 de milioane, doamnă..
-E contorul defect, clar!... Sau altcineva se conectează ilegal de la dvs.
-Nu e defect! Merge! Arată că s-au consumat vreo 30 de kw în ultima lună! Şi oricum, pe scară sunt doar pensionari. Şi dacă s-ar conecta toţi , nu am consuma atât nici într-un an!
-Lasaţi, lăsaţi, că ştim noi mai bine decât dvs
(
i-o retează operatoarea, ofensată de logica brici a doamnei Ionescu). Aşa zic toţi. Şi când colo, se află cu fură curent!
-Dar doamnă, nu pricepi că şi dacă furam eu curentu’ şi dădeam la tot blocu’ moca, tot nu ajungeam la suma asta într-o lună?? Contorul înregistrează bine! Deci factura e scrisă greşit, ce nu pricepeţi!!
-Biine, biine,
se umflă şi operatoare în pene.Sunaţi  la interior 149, să vă programeze o echipă de la Intervenţii. Trebuie luat contorul la laborator pentru expertiză. Până atunci nu vă putem anula factura! Dacă nu o achitaţi, se adaogă şi penalităţi, să ştiti!
-Şi până se face expertiza eu ce fac?
-Păi deh, doamna, poate să dureze şi 2 săptămâni, că sunt multe situaţii ca ale dvs. Din păcate, fără contor, nu aveţi lumină, vă înţeleg, dar astea sunt regulile.
(La faza asta, Ioneasca simte că-i explodează glanda, gataa...).
-Măi fatăăă, faceţi mişto de mine? Eu nu v-am sunat să reclam vreun deranjament la contor! Instalaţia e în regulă, Slavă Domnului. Eu v-am sunat să vă sesizez că aţi greşit suma de pe factura mea! De ce să stau eu după ăia de la “Intervenţii” şi fără curent, dacă voi aţi greşit factura?
-Păi şi de unde să ştiu eu că e aşa cum spuneţi dvs? Eee!
-Păi nu deaia mi-aţi cerut datele? Verificaţi în calculator seria facturii pe care m-aţi pus să v-o dictez. Şi vedeţi singură! Offf! 
(Glanda se umflă, umflăă..).
-Nu-mi spune mie ce să fac, da? Că ştiu eu ce am de făcut, se răţoieşte operatoarea. Deci, dacă nu vreţi să sunaţi la “Intervenţii”, atunci mergeţi cu factura la centru de care aparţineţi, la “informaţii şi sesizări” să vă lămurească.
-Păi dvs nu sunteţi tot de la “informaţii şi sesizări?”. Lămuriţi-mă dvs. Sau măcar transmiteţi sesizarea mai departe.
-Nu se poate.Trebuie să mergeţi la centru, v-am zis.
-De ce nu se poate?
-Pentru că nu se poateee! Mergeţi la centru.
-Biiine!
-
cedeaza madam Ionescu - şi acolo cu ce să mă duc? Cu ce acte?
-Păi toate care vi l-am zis! În original şi copie.
-Păi nu mă au în calculator cu ele? De ce să le mai duc odată? Fiii-v-ar birocraţia a dracului să vă fie!
(Cedează şi glanda  Ioneascăi)..
-Auzi cucoană, nu ţi-ar fi ruşine, să vorbeşti aşa, mai zici şi că eşti pensionară. I-auite la ea, cotoroanţa! Şi telefonul se închide brusc, fără ca madam Ionescu să mai aibe timp de “mulţumiri”. 

  Ora e deja 15:06 minute. România. Ţara lui Băse-Vodă.  ACUM e vremea pentru extraveral! Noapte bună, copii!

Mihai Covita



Comentarii


Nu exista comentarii

Lasa un comentariu

Lasa un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu:
 

O dilemă istorică...
Reputatul semantolog, Răzvan Drăgoi, ne lămureşte irefutabil de ce un crocodil e întotdeauna de preferat unei femei!

citeste mai mult

NEWSLETTER


Adresa de email
RSS